FERICIREA nu e SECOND-HAND, pentru că e HAND-MADE

HAND-MADE și HOME-MADE!
Unde-i fericirea? 
Păi...exact  la tomberonul la care ai aruncat-o: reciclabil, only lies, only money, no price, no fights.Fericirea e prin versurile lui Chirilă:"Toţi eram prieteniToţi eram ca unulGaşca de la scara B... Fericire! Fericire! (https://www.youtube.com/watch?v=odDbwwl6AQY)
Și absența fericirii e tot la el:

N-ai timp pentru ea, pentru ei, pentru cei la care ţiiŞi-atunci răneşti fără să ştiiCă dacă te-ai opri pentr-un moment Şi-ai lua în seamăAtunci ai înţelege ce înseamnăFericire! "

Am realizat astăzi ceva destul de important, singuri nu vom fi niciodată fericiți. Singuri însemnând fără a fi înconjurați de persoanele care contează. Fericire e zâmbetul nepoțelului tău, plimbarea cu bunica, îmbrățisarea printre lacrimi a unui prieten sincer, un mesaj venit după două luni, așteptat o viață. Fericire e să faci exact ce îți place ție, când îți place ție, fix cu cine ai tu chef, numai și numai, exclus fericire de plictiseală, de ocuparea timpului, cu fericirea nu e las' că merge, că nu va merge! :))
N-ai cum să fii fericit cu cineva care nu e fericit cu tine.
Punct. Și de la capăt. De 9373873- ori dacă e nevoie.
Nu ne pierdem în orgolii și nu ne împiedicăm prin scuze. Nimic mai importat decât fericirea noastră.
Sună simplu, cum de altfel și este. 
Fiecare știe mai bine ce sau cine îl face fericit. 
Scrie, sună, urcă-te în mașină și pleacă, dacă e nevoie. Aș recomanda neamânarea fericirii, pentru că ne sunt zilnic amânate înltâlniri, programări, ședințe, discuții, bucurii, iar amânarea e pentru lucrurile de care ești sigur că se vor întâmpla cel puțin încă o dată. 
Pentru că se apropie ziua mea, vreau să-mi fac un cadou pe care să vi-l faceți și voi, mai exact o promisiune: uit răul, iert și îmi promit să fiu fericită pentru tot restul zilelor mele, alături de voi evident, tocmai  am zis că nu pot singură. 
Nu știu despre voi, dar mie nu îmi place să călătoresc, mie îmi place să călătoresc cu cineva. Nu-mi doresc să fac înconjurul lumii singură, nici să iau cina în cel mai frumos restaurant din lume cu  o farfurie. Vreau să privesc  apusuri  lângă oameni, oameni care sunt liniștea mea, și să ne punem dorințe privind la stele căzătoare. 
Vreau fluturi, sore, și toate apusurile din lume....langă omul căruia îi sunt toată lumea!
Începând cu Dumnezeu și sfârșind cu mine, mărturisesc în fiecare zi a vieții mele: 
„Nu este bine ca omul să fie singur; am să-i fac un ajutor potrivit pentru el.”




Comentarii

Postări populare de pe acest blog

De ce să nu fii profesor în Romania?:)

Iubirea la 18 ani

Ne despărțim, îți las ție amintirile.