Fetița sensibilă VS. Femeia puternică
Am vrut să rămân mereu fetița mamii, dar se pare că ceva din viața asta nu a fost de acord cu ceea ce-mi doream eu. Vine o perioadă când ești forțat să crești, când ai vrea să ai de ales între a sta în casă și a plânge sau a trece peste, cândva aveam de ales...atunci când singura mea temă era sa-mi termin desenul de colorat :) Lumea oamenilor mari nu e nici pe departe ceea ce-mi doream să fie, însă odata devenit "om mare", bănuiesc că trebuie să te adaptezi. Pur și simplu uneori nu știi cum să reacționezi, fie că e vorba de viață, de destin sau de persoanele din jur nimic nu e așa cum îți doreai să fie. Mi-ar fi plăcut să învăț la un curs cum să fiu matură și puternică, dar se pare că asemenea lucruri se învață pe propria piele. Se învață greșind, iubind și sperând, în situații în care nici măcar nu trebuia să te implici. Înveți să fii puternică din toate nopțile nedormite și plânse, înveți de la toți oamenii dragi