Mă gândeam..

mă gândeam la ce contează cu adevărat...
mă gândeam la fericire, și la câte momente de fericire dăm cu piciorul; din orgoliu; din prostie; din prea multă ignoranță și îngâmfare.
mă gândeam că viața-i numai una, și e perfect așa, pentru că momentele speciale își pierd din farmec când sunt trăite a doua oară, la fel.
mă gândeam la cât de umani suntem, și apreciem atât de puțin ceea ce am obținut atât de greu..
și cu ocazia asta aș dori să schimb anunțul ală "pentru o viață sănătoasă consumați zilnic 2 litri de lichide", cu "să-i anunțe cineva și pe oamenii care pierd pe  prostia lor, că n-au câștigat nimic."
mi-am amintit  că oamenii nu se schimbă, cel puțin nu pentru alți oameni, și de asta cred că oamenii care cer o a doua șansă nu o meritau în realitate nici măcar pe prima.
 mă gândeam de ce nu am putea aprecia ceea ce avem atunci când avem, de ce regretăm când pierdem, de ce ni se face dor de oameni cărora nu li se face, de ce în final ajungem să alegem tot cu sufletul.
mai știu că peste ani îmi vor rămâne amintirile, și fiecare are datoria morală să-și construiască un prezent care să povestească despre trecut, zâmbind.
mă gândeam că mi-a spus mama că nu există prieteni adevărați, și tocmai am sunat-o ca să o contrazic.
mă mai gândesc...și la oamenii cu care te conectezi, și nu mă refer fizic, nu-mi pierd timpul scriind despre banalități. știți și voi.."a physical attraction is common, but a mental connection is rare."
mă gândesc mereu la frică, frică să nu pierzi pe cineva, frică să faci ceea ce-ți dorești.
și în final...
contează doar ceea ce crezi tu din tot sufletul că ar conta cu adevărat.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

De ce să nu fii profesor în Romania?:)

Iubirea la 18 ani

Ne despărțim, îți las ție amintirile.