I never changed. I just learned.

 Azi-noapte mi-am amintit de tot ce am învățat...

...am învățat să ignor, fiindcă cui nu i-a păsat de tine, nu îi va păsa nici dacă faci ocolul pământului pentru el în jumătate de oră. Am învățat că, cine contează rămâne, și pentru cine contezi într-adevăr, nu pleacă. Am învățat că păstrăm în suflet...pe toți cei care ne dau afară fizic. Am învățat că indiferența ucide și naște monștrii, dar am știut întotdeauna că tot ea te vindecă și de sindromul dependență, devenită bolnăvicioasă. Am învățat, față de alții, să plec frumos, de cât să răman urât, să mă retrag când batăile inimii sunt doar pe jumătate pentru persoana din fața mea, jumățățiile de măsură funcționează  când încerci să dai gust unei prăjituri, nu unei relații. Am învățat că familia e acasă, indiferent de unde te-ai afla, că pe pământ o dai în bară, posibil să fie bară-gol, sau, nici măcar să nu nimerești bara. Am învățat că dacă nu e liniște și înțelegere, imperiile se distrug, la fel cum războaiele pornesc din furtuni de orgolii.

Am învățat să mă iubesc  , fiindcă atunci cand l-am iubit, am uitat amândoi de mine. Am învățat că el își va urmări scopul și va finaliza un episod indiferent de cât te vei chinui să îl convingi că meriți o poveste, și nu o partidă de 30 de minute în grabă. Am învățat că dacă   pleacă azi, ieri te-a mințit că va rămâne, că dacă 
"a uitat" să îți scrie, nu așteaptă ca tu să îți amintești de el, pur și simplu el... și-a amintit de alta. Am învățat că dacă nu suferă odată cu tine, se bucură garantat cu altele, și am mai învățat că nu merită, și nu te merită dacă nu știe să-ți culeagă visele construite pe cer și să ți le împletească în jurul gâtului, dacă  nu rămâne când toată lumea pleacă, dacă  are doar proiecții  cu tine și nu planuri de proiectat case și visuri  în viitor. Pleacă azi, să aibă unde să se întoarcă mâine, păcat că uită un  lucru vital: nu mai are la cine.  El nu știe că femeile bune nu sunt slabe, dar au slăbiciuni, și nu rănesc, chiar dacă sunt rănite.  Dupa tot ce am învățat, pot doar să mă bucur. Mă bucur că ai fost, și mă bucur că  nu mai ești, altfel cum aș fi învățat atâtea. Mă bucur că ești atât de ocupat, încât ai uitat probabil să-mi ștergi numărul din telefon, fă-o te rog acum, nu e ca și cum ai mai avea nevoie vreodată de el  în viața asta :) Sper ca alte femei să-ți umple casa, mașina, patul , dar știm amândoi că sufletul ți-e gol, fiindcă nu ți-e plin de mine. Viața înseamnă alegeri, și am învățat să mă bucur ca nu m-ai ales, fiindcă acum s-ar fi ales praful de amândoi . Spunea cineva că  bărbații adevărați rămân, dar sincer... cred că nu le trece prin cap să plece. 

Cameleonilor le mai înțeleg schimbările bruște, însă bărbaților nici gând. Aș înțelege doar că s-au muțumit cu faptul că s-au născut bărbați, și în toată mulțumirea asta a lor au uitat că nu e suficient,  fiindcă trebuiau să învețe să devină.